Astăzi mi-am propus să împărtăşesc cu tine un secret al reuşitei. M-am uitat la oamenii de succes cu mare atenţie să văd ce-i diferenţiază de cei care nu reuşesc. Aşa am descoperit mai multe laturi comune. Mi-am propus să aleg cele mai relevante 7 elemente esenţiale, fără de care este greu să atingi cotele cele mai avansate într-un domeniu anume.

Îmi place jocul de cuvinte „Managerii fac lucrurile aşa cum trebuie. Liderii fac lucrurile care trebuie”.

Managerii privesc spre interior, spre fiecare persoană, descoperind talentele individuale transformându-le în performanţa. Ei au trei mari calităţi: sunt experţi, consacraţi şi influenţi.

Liderii privesc spre exterior, atenţi la tendinţa pieţii, la concurenţă, la oportunităţi, căutând mereu variante alternative. Ei au trei mari calităţi: sunt vizionari, mobilizatori şi strategi.   7 chei pentru a reusi sa obtii ceea ce vrei

Să detaliem puţin cele 7 elemente.

 

Dacă vrei să ai succes poţi începe în orice moment. Nu fă greşeala de a nu face nimic
doar pentru că poţi face foarte puţin. – Max Steingart

 

1. Planificare

Un plan bine făcut ne va scuti de multă transpiraţie. O planificare înţeleaptă va avea în vedere neapărat şi elemente strategice. O planificare la care munceşti atât cât durează servitul unei ceşti de cafea va avea efectul unei cafele. O planificare peste care liniştea nopţii se aşterne doar pentru a revizui din nou şi din nou, actualizând coordonatele pentru a păstra direcţia corectă după ce au fost implicate elemente noi, va uşura enorm de mult partea aplicabilă.

Planificarea este reflexia viziunii şi concretizarea teoriei într-o etapă premergătoare practicii. Planificarea obiectivelor, este ca un antrenament variat într-o disciplină sportivă de performanţă. Uneori ne întrebăm ce rost au anumite exerciţii care nu au nicio legătură cu disciplina în sine. Totuşi nu putem obţine performanţă dacă nu ne planificăm un timp de pregătire riguroasă.

 

A începe ceva fără o planificare, presupune lipsă de maturitate, deoarece nu suntem siguri unde vrem să ajungem. Va semăna cu o situaţie de genul: am ajuns la o intersecţie şi nu ştim pe unde să ne continuăm drumul. Oprim amabil o persoană şi întrebăm care este drumul corect. Suntem întrebaţi la fel de amabil: „dar unde vreţi să ajungeţi?” Păi… nu prea ştiu…. În regulă, în acest caz puteţi alege orice direcţie.

 

„Ca să realizăm lucruri măreţe trebuie nu doar să acţionăm, ci şi să visăm, nu doar să planificăm, ci să şi credem.” – Anatole France

 

2. Atitudine corespunzătoare

Atitudine corespunzătoare este ceea ce face diferenţa dintre cei care izbutesc, reuşesc şi ceilalţi. Este vorba de modul în care faci faţă zi de zi atât la situaţiile banale cât şi la cele inedite. Eşti încrezător, lupți pentru a face un pas înainte, apoi te opreşti doar pentru a te realimenta cu resursele necesare sau te lași copleşit şi te ascunzi după primul vânt mai puternic, vânt care anunţă furtună? Îmi place foarte mult jocul de cuvinte folosit de Andy Szekely:

„Atitudinea, mai mult decât aptitudinea, determină altitudinea”.

Aşadar, o atitudine corectă şi adaptată la specificul obiectivului, poate deschide cu mai multă uşurinţă o poartă spre succes. Succes în sensul de reuşită, în sensul de a atinge obiectivul stabilit, ţelul final!

 

3. Motivaţie

Dacă preferi să stai în cort, la baza muntelui sau să te ascunzi în peştera tăcerii şi a singurătăţii, neînţelegând importanţa relaţionării cu ceilalţi, importanţa beneficiilor în urma legăturilor interumane, iar scopul ori nu ţi-a fost niciodată clar ori este unul absolut pasiv, aşteptând să vezi ce-ţi mai poate oferi întâmplarea, în aceste condiţii vei fi determinat să lâncezeşti în apatie şi, în niciun caz, să te vezi la înălţime, înfruntând pericolele.

 

Determinarea poate fi alimentată mereu şi mereu de noi provocări. În mod categoric, rezultatele intermediare pot influenţa determinarea, care poate creşte în intensitate, luând prompt decizii oportune. Dedicarea pentru un scop va amplifica devotamentul, va ajuta la creşterea entuziasmului şi nu se va lăsa înfrântă de eventuale frustrări sau eşecuri, păstrând proaspătă imaginea momentului reuşitei.

 

O motivaţie corectă, o putem identifica dacă, prin acţiunile evidente, vrei să ajuţi pe cei din jur şi vrei să rămână ceva folositor în urmă, să zideşti relaţii semnificative, să redai unora speranţă de viaţă, sentimentul siguranţei şi a importanţei în ochii din oglinda sau a celor din jur.

 

    Nu vreau să dezbat tipurile în care putem încadra motivaţia, ci doar focalizez atenţia către motivaţie, care ar trebui să ne anime.

 

4. Abilitatea de a învăţa

Autoeducarea are multe beneficii. Nu toţi sunt învăţabili, nu toţi au abilitatea de a înţelege repede şi corect. Însă toţi cei capabili au posibilitatea de a‑şi stabili propria metodă de învăţare. Ţine, iniţial, de o abilitate nativă, dar poate fi însuşită destul de repede. Înainte de a fi nevoie de această abilitate, este nevoie de o puternică dorinţă de a învăţa. Marele secret este de a merge cu pași mărunți, fără a „răsări” prea multe lacune. Capacitatea de a pune în practică ce s-a învăţat este extrem de importantă. De prea multe ori am auzit expresia: „este un foarte bun teoretician, dar practica lasă mult de dorit.” La început, măcar din curiozitate trebuie aplicat ceea ce s-a învăţat. Mai târziu poate deveni o deprindere.

 

5. Costuri

Costuri înseamnă efort, consum de energie, sacrificii, renunţare, răbdare, acceptare, îngăduinţă, acte de caritate, etc. Ţelurile mari implică şi riscuri mari. În cazul unui eşec, contemporanii sau urmașii vor trebui să fie provocaţi pentru a încerca să treacă de această barieră. Pretutindeni, în toate timpurile au fost deschizători de drumuri. Unii dintre ei au plătit scump, dar au rămas în istorie. Alţii au fost curajoşi, îndrăzneţi, şi-au înţeles chemarea şi au răspuns la noi şi noi provocări bazaţi pe motoul: „dacă ai succes de la început, încearcă ceva şi mai dificil (John Maxwell).”

Pentru a atinge orice scop meritoriu, în mod cert trebuie asumate anumite riscuri. Riscurile cresc direct proporţional cu încercarea de a te hazarda către noi tinte, însă cu cât rişti mai mult şi depăşeşti mai multe eşecuri, cu atât poţi avea mai multe şanse de reuşită.

 

6.     Comunicare interactivă

Se pot realiza performanţe individual, dar ce s-ar alege din rezultate dacă nu ar fi comunicate, dacă nu ar beneficia şi alţii de avantaje, dacă nu ar fi fost susţineri din partea celor din umbră, dacă nu s-ar schimba opinii, dacă nu ar şti nimeni despre nevoile, aspiraţiile, împlinirile şi bucuriile semenilor sau dacă nu s‑ar primi feedback?!

 

Comunicarea este poate una dintre cele mai mari nevoi din univers. Începând de la copilul care se naşte şi comunică prin gesturi nonverbale anumite nevoi, continuând cu miliardele de persoane care, într-o imensitate de variante, comunică aşteptări, sentimente, reacţii, percepţii şi experienţe, până la cerşetorul care se străduieşte să comunice nevoia sa acută de a fi ajutat într‑un fel sau altul… toţi am fost creaţi cu această nevoie!

         

    Dacă nu ar fi existat termenul acesta, l-am fi inventat. Nu poate exista viaţă fără comunicare. Dacă privim atent la lumea necuvântătoarelor, vom intercepta mesaje dintre cele mai variate. Însă comunicarea interactivă cred că o putem atribui lui Dumnezeu şi oamenilor. Cu toate că există, cu siguranţă, o comunicare interactivă şi în alte lumi, ne rezumăm – de data aceasta – doar la comunicarea interumană, pentru că la aceasta ne pricepem cel mai bine. Comunicarea este cheia fără de care nu ar avea valoare celelalte chei.

 

7. Perseverenţa

Perseverenţa înseamnă consacrare, efort susţinut, statornicie, insistenţă, persuasiune. Există o calitate comună tuturor învingătorilor, a celor care au realizat – în viaţă – mult peste aşteptările lor sau ale celorlalţi, aceasta fiind perseverenţa. Este uşor să ajungi în vârf, dar cel mai greu este să te menţii la înălţime!

           

Calitatea necesară pentru a obţine ceea ce ţi-ai propus este perseverenţa (care probabil că are cea mai strânsă legătură cu motivaţia). Dacă ai o motivaţie puternică, de neclintit şi de neînlocuit, vei persevera până la obţinerea rezultatului final. Asta implică puţină imaginaţie, privind lucrurile selectiv, eliminând tot ce ne distrage. Acesta este şi un principiu care se aplică în management. Elimină tot ce te distrage sau te îndepărtează de ţintă. Nu contează ce este.

Am citit despre oameni de succes care au ajuns la concluzia că trebuie să renunţe la televizor dacă vor să-şi atingă ţelul. Nu se poate persevera dacă atenţia este distrasă în prea multe proiecte, în domenii care intră în conflict de interese ori într-un incinerator de timp, amăgind, din păcate, o mulţime impresionantă din populaţia lumii, cu emisiuni siropoase. Ai putea deveni mult mai uşor şi liber dacă te-ai scutura de ele.

 

Perseverenţa constructivă este una dintre cele şapte chei care vor deschide calea în permanenţă până la atingerea ţelului.

 

Aşadar, dacă vrei să faci diferenţa, ţine cont de aceste 7 elemente esenţiale şi cu siguranţă vei reuşi.

 

Cu drag,

GG Filip        

 

P.S. Ţine şi de tine dacă te afli într-un mediului de afaceri performant. Poţi influenţa mediul puţin şi dacă dai un share la acest articol. Comentariul tău la articol va fi vizibil şi pentru ceilalţi care îl vor citi ulterior.

Părerea ta contează!